sâmbătă, 30 martie 2013

Mormântul gol - Duminica Paştelui (2013/C)


ÎNVIEREA LUI ISUS CRISTOS
“Mormântul gol”
Fap 10,34.37-43,12; Ps 117; Col 3,1-4; In 20,1-9

Ioan, cel preaiubit de Domnul,
povestește credincioșilor săi
și tuturor celor care vor crede în Isus,
faptele întâmplate la mormânt
în dimineața acelei zile.
Apostolul mărturisește
ceea cel el însuși a văzut și a crezut.
În scris el mărturisește kerigma de la început:
Isus a înviat din morți conform Scripturilor.
Mai apoi, viața de credință a primilor creștini
care s-a cristalizat după învierea lui Isus,
a transmis tuturor noutatea evangheliei
și bucuria de a-l urma pe Isus din Nazaret.

Contextul: mormântul gol

În acea dimineață Maria Magdalena merge la mormântul lui Isus pentru a-i unge trupul cu mirodenii. Când privește spre mormânt, ”vede piatra de la intrare înlăturată” și observă că trupul lui Isus nu mai este acolo unde l-au pus. Mormântul este gol! Reacționează imediat. Aleargă la Simon Petru și la cel pe care îl iubea Domnul, Ioan, ca să le spună de cele întîmplate. Fără a pune întrebări, cei doi ucenici aleargă la mormânt și constată, mai întâi Petru, iar apoi Ioan, cele spuse de Maria. Ucenicul care a ajuns primul, Ioan, ”vede și crede”, însă nici el și nici Petru ”încă nu știau că, după Scriptură, Isus trebuia să învie din morți”.

Isus este Domnul. Trupul lui Isus nu se mai găsește în mormânt, în locul în care l-au pus, deoarece ”Dumnezeu l-a înviat a treia zi”.

La izvoarele Cuvântului

Textele liturgice pun în evidență misterul învierii lui Isus.
  • Prima lectură îl prezintă pe Petru, care mărturesște despre Isus: ”Ei l-au omorât, atârnându-l pe lemnul crucii. Dar Dumnezeu l-a înviat a treia zi şi i-a îngăduit să se arate, nu la tot poporul, ci martorilor orânduiţi de Dumnezeu, nouă care am mâncat şi am băut cu el, după ce a înviat din morţi”.
  • În a doua lectură Paul îi îndeamnă pe Coloseni: ”Fraţilor, dacă, aşadar, aţi înviat împreună cu Cristos, râvniţi la lucrurile de sus, unde Cristos şade de-a dreapta lui Dumnezeu”.
  • În evanghelie apostolul Ioan prezintă prima vestire a învierii de către Maria Magdalena, constatarea că mormântul este gol, faptul că însuși Ioan ”a văzut și a crezut”, și specificarea: ”încă nu știau că, după Scriptură, Isus trebuia să învie din morți”.

Perspectiva: “la mormânt”, “a văzut şi a crezut”, “ei încă nu ştiau”

1. ”Maria Magdalena a mers dis-de-dimineaţă la mormânt”
Este deja prima zi a săptămânii pentru evrei, iar Maria, ”dis-de-dimineață”, merge la mormântul lui Isus. Nu este timp de pierdut. Conform datinilor ea dorește să îmbălsămeze cât mai repede posibil trupul lui Isus. De fapt aceasta nu a fost posibilă vineri, deoarece începea sabatul. Ajunsă la mormânt, Maria vede că piatra de la intrare a fost îndepărtată. Privește în mormânt și probabil își spune: ”O nouă batjocură din partea dușmanilor lui Isus”.

Atunci Maria aleargă la Simon Petru și la Ioan ca să-i anunțe că ”piatra este înlăturată de pe mormânt” și că ”l-au luat pe Domnul din mormânt” și nici ea, nici celelalte femei care au fost cu ea, ”nu știu unde l-au pus”.

Maria se va întoarce la mormânt și va rămâne în preajmă. Numai atunci când Domnul înviat o va striga pe nume, ochii săi se vor deschide prin lumina credinței și îl va recunoaste. Bucuria sa va fi mare și va alerga să le vestească și celorlalți: ”L-am văzut pe Domnul și mi-a spus că se întoarce la Tatăl”.

2. ”A intrat şi celălalt ucenic, care ajunsese cel dintâi la mormânt. El a văzut şi a crezut”
Ioan povestește și mărturisește ceea ce el însuși a văzut în acea dimineață, pe care nu o va uita niciodată. El o ascultă cu atenție pe Maria și nu-l interesează altceva decât faptele. Notează, de fapt, că împreună cu Petru a ieșit imediat din casă și ”s-au dus la mormânt”. Au alergat împreună, însă fiind mai tânăr, el era mai iute și cu siguranță și mai nerăbdător. Ajunge primul, și fără să intre, se aplecă la intrarea în mormânt, dădu o privire și reuși să vadă ”fâșiile de pânză pe jos”, cele cu care înfășuraseră trupul lui Isus. El nu intră în mormânt, ci îl așteaptă pe Petru. O întrebare apare in mod firesc: îi era oare frică să intre în mormânt?

După câtva timp ajunge la mormânt și Petru. Mai curajos, el intră. Petru privește cu atenție (din grecescul “theoréo”, “a observa”) și își dă seama de orice aspect: observă și recunoaște giulgiurile, ștergarul care îi acoperise capul lui Isus înfășurat cu grijă și pus undeva deoaprte și, pe jos, fâșiile folosite la legarea picioarelor și a mâinilor.

Numai după sosirea lui Petru, Ioan își face curaj și intră și el în mormânt. El ”vede” cu atenție, cu mult calm, și ”crede” că Isus a înviat.

3. “Ei încă nu ştiau că, după Scriptură, Isus trebuia să învie din morţi”
Cât este de straniu! În planul său, Dumnezeu a predispus deja evenimentele și culmea, chiar ei, evrei credincioși, nu reușesc încă să înțeleagă Scripturile conform cărora Domnul trebuia să învie din morți. Scripturile anunțaseră deja moartea și învierea Domnului Isus.

Numai cu prezența Duhului Sfânt li se vor deschide ochii și vor înțelege misterul lui Isus. De fapt în anul 30, la 50 de zile după înviere, de rusalii, Petru anunță pentru prima dată ”kerigma”: Isus a fost răstignit, a murit pe cruce și a înviat a treia zi. Paul le vestește aceeași ”kerigmă” Corintenilor la începutul anului 57, iar Luca o relatează în Faptele Apostolilor nu mai tărziu de anul 60. Mai apoi, după anul 90, Ioan o va mărturisi în evanghelia pe care a scris-o.

Primii creștini au povestit faptele întâmplate la mormântul Domnului înviat și au înțeles că numai în lumina Scripturilor se poate recunoaște cum planul de mântuire al lui Dumnezeu s-a împlinit prin Isus Cristos. Ioan este martor a celor întâmplate și de aceea el dorește să le transmită credincioșilor de atunci și celor din orice timp că Isus din Nazaret a înviat.

Pentru ca viața să fie trăită
(Rugăciunea zilei)

“Dumnezeule,
care, prin biruința Fiului tău unul-născut asupra morții
ne-ai deschis astăzi porțile vieții veșnice,
dă-ne, te rugăm, harul,
ca, sărbătorind învierea Domnului,
să înviem, prin înnoirea Duhului tău, în lumina vieții”.
Trimiteți un comentariu