sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Vestea iertării – A II-a Duminică din Timpul de peste An (Anul A)

MĂRTURIA LUI IOAN
„Vestea iertării”
Is 49,3.5-6; Ps 39; 1Cor 1,1-3; In 1,29-34

Ioan Botezătorul predica și boteza
pe malurile Iordanului.
Când l-a botezat pe Isus,
a recunoscut în el lumina
pe care toți o așteptau.
În ziua următoare,
văzându-l pe Isus venind la el,
Ioan l-a recunoscut
și imediat a mărturisit:
„Iată-l pe Miel
ul lui Dumnezeu,
care ridică păcatul lumii!


Contextul: Ioan îl prezintă pe Isus
După imnul dedicat Cuvântului, a patra evanghelie prezintă mărturia lui Ioan. Întrebat de preoți, leviți și farisei cu privire la identitatea și misiunea sa, Ioan a negat faptul că ar fi Cristos, Ilie sau profetul. În văzul tuturor, el a mărturisit că nu este lumina, nici Cuvântul. Din contra, a spus clar că el reprezintă „glasul” atâtor și atâtor oameni care caută lumina. Toate acestea s-au întâmplat în Betania, dincolo de Iordan, cu o zi mai înainte, când l-a botezat pe Isus în apele Iordanului. A doua zi, Ioan l-a întâlnit pe Isus și l-a recunoscut; el a mărturisit că el este „Mielul lui Dumnezeu”, cel care aduce Vestea cea Bună a iertării.
Isus este Mielul lui Dumnezeu. El este recunoscut și mărturisit de Ioan Botezătorul.

La izvoarele credinței
Textele liturgice scot în evidență identitatea și misiunea lui Isus.
  • În prima lectură, Isaia vorbește despre slujitorul Domnului și, în numele lui Dumnezeu, spune cu privire la el: „Te-am pus lumină pentru popoare, ca să fie mântuirea mea până la marginile pământului”.
  • În a doua lectură, Paul îi salută pe creștinii din Corint și le vorbește despre dublul aspect al răscumpărării: „Celor care au fost sfințiți în Cristos Isus, chemați să fie sfinți împreună cu toți cei care invocă în orice loc numele Domnului nostru Isus Cristos, Domnul lor şi al nostru: har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Cristos!”
  • În evanghelie, Ioan Botezătorul mărturisește cine este Isus și care este misiunea lui: „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!”

Perspectiva: „Mielul lui Dumnezeu”, „el este cel care botează”, „eu am văzut”

1. „Ioan l-a văzut pe Isus venind la el și a zis: «Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii»”
Conștient de misiunea pe care o primise, Ioan era foarte atent la promisiunile făcute de Dumnezeu poporului ales. El predica în pustiu și pe malurile Iordanului: se identifică cu „glasul” din pustiu, propunând un „nou exod” prin intermediul botezului pocăinței, botez primit ca o condiție necesară pentru iertarea păcatelor și pentru restabilirea alianței cu Dumnezeu. Ioan vorbea cu insistență despre calea Domnului, mai exact, despre calea lui Mesia. De fapt, această cale era un ideal de viață religioasă, care nu fusese uitat niciodată și care rămăsese întotdeauna viu în inimile evreilor, iar acum era repropus cu insistență. Era un ideal de libertate, posibil numai în adevăr și dreptate. Asemenea marilor profeți de odinioară, Ioan dorea să pregătească această cale și să trezească în inimile tuturor năzuința după o viață mai bună.

În întâlnirea din prima zi, Ioan a descoperit că lumina mult așteptată era prezentă în persoana „Celui care vine”, adică a Domnului, a lui Mesia, în acela pe care l-a văzut și pe care l-a botezat în apele Iordanului. A doua zi, Ioan l-a văzut pe Isus venind la el. Recunoscându-l, a spus despre Isus: „Iată-l pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii!” Ioan a mărturisit că sus din Nazaret, „slujitorul Domnului”, are puterea de a aduce tuturor Vestea cea Bună a împăcării.

2. „Acela deasupra căruia vei vedea Duhul coborând şi rămânând peste el, el este cel care botează în Duhul Sfânt”
Evanghelia subliniază că Ioan își dădea seama de marea diferența existentă între el și Isus. Știa că sunt rude, deoarece mama sa, Elisabeta, era verișoară cu Maria, mama lui Isus. De asemenea, știa că sunt născuți în același an. Și totuși, Ioan afirma că nu-l cunoaște pe Isus. Deși recunoștea că avea misiunea de a pregăti calea Domnului prin botezul pocăinței, Ioan mărturisea că nu cunoștea încă chipul celui „care vine”, adică al lui Mesia, care a ajuns înaintea lui și care era mai înainte de el.

Prin contemplație și sub inspirația harului divin, Ioan a ajuns să înțeleagă tot s-a întâmplat la botezul lui Isus în apele Iordanului, când Dumnezeu s-a revelat, iar el a contemplat Duhul care s-a coborât și care a rămas peste Isus, Mesia cel așteptat. Semnul porumbelului, pe care Ioan îl cunoștea deja, era vizibil, era deasupra lui Isus, și astfel el a putut să recunoască cine este „cel care vine” și care „botează în Duhul Sfânt”.

3. „Eu am văzut şi am dat mărturie: acesta este Fiul lui Dumnezeu”
Chiar de la primele versete, cea de-a patra evanghelie îl invită pe orice om să contemple Cuvântul venit în mijlocul oamenilor și să recunoască în Cuvântul divin pe Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu. Această cunoaștere este strâns legată de revelația divină și de mărturia celor care l-au văzut. Într-adevăr, abia după Botezul lui Isus în Iordan, Ioan Botezătorul a recunoscut ceea ce contemplase și văzuse prin credință. Pe buzele lui, acea descoperire devenise mărturie, un cânt mesianic, în care Cuvântul era recunoscut ca Fiu al lui Dumnezeu în persoana lui Isus din Nazaret.

Cine primește mărturia lui Ioan este invitat să contemple Gloria lui Dumnezeu - care se află dincolo de orizontul vizibilului – și să creadă în misterul Cuvântului, revelat în persoana lui Isus. Acesta este misterul Mielului lui Dumnezeu oferit ca preț de răscumpărare pentru toți oamenii, un mister central pentru aceia care primesc Vestea cea Bună a iertării.

Pentru ca viața să fie trăită
(Rugăciunea zilei)
„Dumnezeule atotputernic şi veșnic,
care stăpânești toate câte sunt pe pământ şi în cer,
ascultă cu bunătate rugăciunile”.

Gândurile mele
Cunoașterea lui Isus din Nazaret, Fiul lui Dumnezeu, este strâns legată de revelația divină și de mărturia celor care l-au văzut.
Ioan Botezătorul mărturisește că Isus din Nazaret, slujitorul Domnului, are puterea de a aduce tuturor Vestea cea Bună a împăcării.

Trimiteți un comentariu