miercuri, 3 mai 2017

Viață din belșug - Duminica a IV-a din Timpul Pascal (Anul A)

EU SUNT POARTA OILOR
„Viață din belșug”
Fap 2,14.36-41; Ps 22; 1 Pt 2,20-25; In 10,1-10

Fariseii se aflau
într-un conflict deschis cu Isus.
Fiind păstori falși,
ei și-au însușit poporul ales,
atribuindu-și o putere ilegitimă.
De aceea Isus din Nazaret
li se prezintă ca poarta oilor,
spunând că sunt mântuiți
și au viață din belșug cei care intră
în turma lui Dumnezeu prin el.

Contextul: păstorul și turma
Evanghelistul Ioan prezintă ceea ce Isus a învățat la Ierusalim, în timpul Sărbătorii Corturilor. Adresându-se fariseilor - considerați drept călăuze oarbe – Isus a destăinuit ceva despre identitatea sa și a vorbit despre apartenența celor sosiți în noul popor al lui Dumnezeu. Apoi, îndreptându-și atenția spre ascultătorii săi, i-a avertizat cu privire la păstorii străini și le-a povestit o asemănare, în care s-a prezentat pe sine ca poarta oilor. Pe față, Isus le-a spus că el este Cristosul, adică unicul mijlocitor trimis de Dumnezeu, cel care își oferă viața pentru mântuirea poporului său. Cei care trec prin „poarta oilor” se vor mântui și vor dobândi viață din belșug.
Isus este Mesia. El îi mântuiește pe cei care intră în staulul noului popor al lui Dumnezeu.

La izvoarele credinței
Textele liturgice scot în evidență tema „Isus, poarta oilor”.
  • În a doua lectură, Petru afirmă că Dumnezeu l-a înălțat ca Domn și Mesia pe Isus din Nazaret, îi îndeamnă pe cei prezenți să facă parte din poporul Domnului, iar apoi spune: „Promisiunea este pentru voi, pentru copiii voștri şi pentru toți cei care sunt departe, pe oricâți i-ar chema Domnul Dumnezeul nostru”.
  • În a doua lectură, Petru spune primilor creștini că au fost vindecați de cel răstignit pe cruce, Isus Cristos, care și-a asumat misiunea de a forma noul popor al lui Dumnezeu: „Erați ca niște oi rătăcite, dar acum v-ați întors la păstorul și supraveghetorul sufletelor voastre”.
  • În evanghelie, Isus spune că el este poarta oilor, iar apoi afirmă că toți cei care intră prin această poartă vor avea viață din belșug: „Eu sunt poarta. Dacă cineva intră prin mine, va fi mântuit. Va intra și va ieși și va găsi pășune”.

Perspectiva: „păstorul oilor”, „eu sunt poarta”, „ca să aibă viață din belșug”

1. „Cel care intră pe poartă este păstorul oilor”
În versetele anterioare, evanghelistul Ioan relatase vindecarea orbului din naștere, o minune care nu numai că redase vederea unuia ce nu cunoscuse lumina și chipul celor din jur, ci a trezit în multe persoane credința în Isus. Lumea începuse să-l caute tot mai mult pe Isus, cu intenția de a-i asculta învățăturile și de a vedea minuni: spera la o viață mai bună. Pe de altă parte, întâmplată în afara templului și cunoscută de toți ca un fapt miraculos, vindecarea orbului devenise o adevărată problemă pentru farisei. Aceștia, în loc să aprecieze reintegrarea în comunitate a celui vindecat, au ales să-l de-a afară din sinagogă și chiar să-i interzică de a mai intra în templu. Ei considerau că credința în Isus ar fi putut să devină un real pericol pentru unitatea comunității lor.

Evanghelia subliniază faptul că, în discuția cu fariseii, Isus a folosit un limbaj simbolic și tainic, presărat cu imagini biblice foarte cunoscute. Astfel, el a transmis un mesaj clar folosind imaginea staulului, un loc de protecție pentru oi în timpul nopții, și imaginea păstorului, a persoanei care se îngrijește de oi și care le duce pășunat. Înțelesul acestor imagini era clar: dacă oile reprezentau poporul lui Dumnezeu și formau turma sa, staulul nu se referea la un loc oarecare, ci era imaginea curții cortului alianței, la început, iar treptat devenise simbolul curții templului. Dar ce voia să spună Isus prin folosirea acestor două imagini biblice? Ce se întâmplase? Devoalând o problemă foarte gravă, Isus le-a spus fariseilor că s-au făcut stăpâni peste turma lui Dumnezeu. Cu trecerea timpului, ei nu numai că și-au schimbat misiunea față de oi, ci i-au furat turma lui Dumnezeu. Dar cum au reușit să facă una ca asta? Cum au ajuns să nu-l mai reprezinte pe Dumnezeu? Atribuindu-și puterea și o misiune abuzivă, fariseii au devenit călăuze oarbe și s-au transformat în păstori falși, cu o doctrină proprie.

Isus le-a spus fariseilor că adevăratul păstor intră în staulul oilor pe poartă. Păstorul este de-al casei, iar portarul îi deschide pentru că el este singurul păstor recunoscut. Acest păstor este Domnul însuși și Unsul său, Mesia, care acum a venit să se ocupe de turmă. Oile îl recunosc întotdeauna pe păstorul lor și îi ascultă vocea, adică ascultă de cuvintele lui Mesia. Adevăratul păstor are grijă de oi și le „cheamă pe nume”, le „conduce afară”, le arată calea și le eliberează de păstorii falși.

2. „Eu sunt poarta. Dacă cineva intră prin mine, va fi mântuit”
Discuția aprinsă dintre Isus și farisei a avut loc în timpul Sărbătorii Corturilor, o celebrare anuală în care multă lume mergea la Ierusalim. Asistând la discuție, unii dintre cei veniți la Templu l-au văzut pe Isus și au vorbit cu el pentru prima dată. Alții însă îl cunoșteau deja. Vorbind mulțimilor - probabil aproape de una dintre porțile de intrare în Ierusalim - și folosind o expresie simbolică atribuită misiunii lui Cristos, Isus s-a prezentat ca „poarta oilor” și a afirmat că de vreme ce el este Mesia, va scoate oile din staulul fariseilor și va forma noul popor al lui Dumnezeu.

Ascultând predica de la poarta cetății Sfinte, în mintea discipolului Ioan s-a întipărit bine aceste cuvinte rostite de Isus: „Toți cei care au venit înainte de mine sunt hoți și tâlhari, dar oile nu i-au ascultat”. Ce cuvinte grele! Atribuindu-și locul în fruntea poporului, fariseii i-au luat locul lui Dumnezeu și astfel au devenit păstori falși. Adevăratul păstor însă este cel promis, Mesia, Cristosul prezent în mijlocul poporului său. Acesta a venit de la Dumnezeu, iar acum intră pe poartă. Oile recunosc glasul lui Mesia, îl cunosc și îl urmează spre adevărata pășune.

3. „Eu am venit ca să aibă viață şi s-o aibă din belșug”
Isus Cristos este poarta dintre cer și pământ. Trimis de Tatăl, el a venit în lume pentru a forma noul popor al lui Dumnezeu: a devenit astfel și poarta prin care oile se îndreaptă spre mântuire, și unicul păstor legitim al turmei. Prin și în Cristos, oile descoperă atât libertatea de a ieși și de a intra în staul, cât și adevărata hrană și apă, belșugul vieții și al mântuirii.

Chiar de la început, comunitatea creștină a înțeles că este locul în care discipolii lui Isus fac parte din aceeași turmă împreună cu frații lor iudei și cu noii frați proveniți din alte națiuni. Atât creștinii de origine iudaică, cât și creștinii proveniți dintre străini știau că sunt frați cu iudeii, chiar dacă aceștia din urmă nu recunoșteau că Isus este Mesia. Până în anul 90, toți se recunoșteau ca frați. După această dată, însă, Isus - „poarta oilor” - va fi considerat unicul păstor care le va permite celor expulzați din vechiul staul al iudaismului să se îndrepte spre noua pășune, să se bucure de viața nouă din belșug și să facă parte din turma Bunului Păstor. Iar această situație va rămâne pentru totdeauna.

Pentru ca viața să fie trăită
(Rugăciunea zilei)
„Atotputernice, veșnice Dumnezeule,
actualizează necontenit în noi sacramentul pascal,
pentru ca cei pe care ai binevoit să-i reînnoiești prin sfântul Botez,
întăriți de ajutorul tău, să aducă multe roade,
şi să ajungă la bucuriile vieții veșnice”.

Gândurile mele
Isus este poarta prin care oamenii ajung la viața fără de sfârșit.
Chiar de la început, comunitatea creștină a înțeles că este locul în care discipolii lui Isus fac parte din aceeași turmă împreună cu frații lor iudei și cu noii frați proveniți din alte națiuni.

Trimiteți un comentariu