joi, 18 ianuarie 2018

Veniți după mine - Duminica a III-a din Timpul de peste An (Anul B)

S-A ÎMPLINIT TIMPUL
„Veniți după mine”
Iona 3,1-5.10; Ps 24; 1Cor 7,29-31; Mc 1,14-20

Isus începuse vestirea evangheliei.
Trecând pe lângă Marea Galileei
și văzându-i pe Simon și pe Andrei,
pe Iacob și pe Ioan
i-a chemat să-l urmeze.
Cei patru pescari
au înțeles îndată chemarea,
au părăsit toate
- munca, familia, casa -
și s-au dus după Isus.
Începeau astfel aventura uceniciei lor.

Contextul: începutul predicării lui Isus și chemarea primilor discipoli
După Botezul lui Ioan în Iordan, Duhul Sfânt l-a condus pe Isus în pustiul lui Iuda, unde a rămas patruzeci de zile și a fost ispitit de Satana. La sfârșitul timpului de post și rugăciune, Isus a aflat că Ioan fusese predat în mâinile lui Irod, și nu s-a m-ai întors la malurile Iordanului, ci, traversând Samaria, s-a îndreptat spre nord, spre Galileea, unde a început să predice evanghelia lui Dumnezeu. Isus spunea că timpul s-a împlinit și că a sosit împărăția lui Dumnezeu, chemându-i pe toți la convertire și îndemnându-i să creadă în evanghelie. Mesajul său era clar: convertirea cere o întoarcere la Dumnezeu, iar primirea evangheliei implică credința în el, în Cristos. În acest context, Evanghelia după Marcu prezintă chemarea primilor patru discipoli ai lui Isus, frații Simon și Andrei, Iacob și Ioan.
Isus este Mesia. El își începe activitatea publică și îi alege pe primii patru discipoli.

La izvoarele credinței
Textele liturgice scot în evidență tema convertirii și a chemării.
  • În prima lectură, autorul sacru prezintă mesajul de convertire adresat de profetul Iona locuitorilor din Ninive, subliniază postul făcut de la cel mai mic până la cel mai mare, iar apoi conclude: „Dumnezeu a văzut faptele lor, că s-au întors de la calea lor cea rea, şi a regretat răul pe care spusese că li-l va fi făcut şi nu l-a mai făcut”. 
  • În a doua lectură, Paul afirmă că rânduiala veche, stăpânită de păcat, a fost înlocuită cu una nouă, aflată sub grija lui Dumnezeu, și le spune credincioșilor din Corint: „Fraților, eu vă spun aceasta: timpul s-a scurtat. În rest, cei care au femeie să fie ca şi cum nu ar avea, cei care plâng ca și cum nu ar plânge… Căci figura acestei lumi trece”.
  • Evanghelia prezintă rezumatul predicării lui Isus în Galileea: „S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu. Convertiți-vă şi credeți în evanghelie”, iar apoi descrie chemarea primilor patru discipoli, Simon și Andrei, Iacob și Ioan.

Perspectiva: „Isus a venit în Galileea”, „veniți după mine”, „i-a chemat îndată”

1. „Isus a venit în Galileea, predicând evanghelia lui Dumnezeu şi spunând: «S-a împlinit timpul şi s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu. Convertiți-vă şi credeți în evanghelie!»”
Pregătit de misiune, Isus a părăsit pustiul și, auzind că Ioan a fost dat pe mâinile lui Irod, nu s-a mai întors la malurile Iordanului și nici nu s-a dus în Iudeea. Traversând Samaria, el s-a îndreptat spre Galileea, locul său de origine, și acolo a început să predice evanghelia lui Dumnezeu. Practic, Isus s-a întors între ai săi și, în numele lui Dumnezeu, a început să vestească sosirea mântuirii. Folosind un mesaj pe înțelesul tuturor, el spunea că s-a împlinit timpul alianței încheiate în vechime de Dumnezeu cu Israel și că s-a apropiat împărăția lui Dumnezeu. Așadar, timpul așteptărilor s-a terminat, iar promisiunile de pace, de fericire și de răscumpărare erau pe cale să se împlinească.

Isus spunea tuturor că a sosit „timpul potrivit” („kairòs”, „momentul de har”) în care Dumnezeu intervine cu putere și cu bunătate în istorie, dar nu numai în favoarea celor aleși, a fiilor lui Israel, ci în favoarea tuturor popoarelor. Sosit fiind timpul intervenției escatologice a lui Dumnezeu, au devenit urgente convertirea (respectarea poruncilor, întoarcerea la Dumnezeu și recunoașterea suveranității divine) și primirea evangheliei (acceptarea celui care vine în numele lui Dumnezeu și urmarea acestuia). 

2. „Isus le-a spus: «Veniţi după mine şi vă voi face să deveniți pescari de oameni!». Lăsând îndată năvoadele, l-au urmat”.
Isus trecea pe lângă Marea Galileei, numită și lacul Genezaret, un loc în care mulți își câștigau existența. Înconjurat în mare parte de o zonă muntoasă, lacul avea 21 Km în lungime și 11 Km în lărgime, aflându-se la nu mia puțin de 208 metri sub nivelul mării. Loc frumos, adaptat pentru întâlnire și petrecerea timpului liber, era locul potrivit pentru predicarea evangheliei. Chiar în acest loc, Isus devenise deja cunoscut prin mesajul său adresat tuturor, un mesaj centrat pe pocăință și convertire.

Mergând pe malul Mării Galileei, Isus a văzut doi frați, pe Simon și pe Andrei, și le-a spus: „Veniți după mine”. Cei doi erau pescari, oameni simpli și lipsiți de o formare aleasă. Ei și-au aruncat imediat năvodul în mare, când au auzit chemarea noului învățător, au părăsit munca, familia și casa – siguranța lor de zi cu zi - și l-au urmat pe Isus. Simon și Andrei, primii chemați, erau doritori să frecventeze școala lui Isus și să înfrunte o schimbare radicală în viața lor.

3. „Mergând puțin mai departe, Isus i-a văzut pe Iacob, fiul lui Zebedeu, şi pe Ioan, fratele lui, reparându-şi năvoadele în barcă. El i-a chemat îndată”
Urmându-și calea, Isus a văzut alți doi frați, pe Iacob și pe Ioan. Și ei erau pescari, și chiar în acel moment erau în barcă și își reparau năvoadele, împreună cu tatăl lor, Zebedeu, ajutați fiind de zilieri. Isus i-a cheamă îndată pe cei doi frați, iar ei ș-aui părăsit mica afacere de familie, l-au salutat pe tatăl lor și au mers după Isus.

Simon și Andrei, Iacob și Ioan, oameni simpli, prinși în activități pescărești, au fost primii discipoli chemați de Isus. Nu peste mult timp, ei vor deveni adevărați „pescari de oameni”. Evanghelia notează faptul că Isus va chema și alți discipoli să-l urmeze, și îi va alege chiar dintre oamenii cei mai simpli și din urmă. Isus îi va întâlni pe toți la locul lor de muncă, chiar în momentele cele mai obișnuite ale vieții lor, îi va privi, le va vorbi la inimă, iar ei îl vor urma cu bucurie.

Pentru ca viața să fie trăită
„Dumnezeule atotputernic şi veșnic,
călăuzeşte viața noastră după voința ta,
pentru ca, în numele Fiului tău preaiubit,
să ne învrednicim a fi tot mai bogați în fapte bune”.

Gândurile mele
Isus spunea tuturor că a sosit „timpul potrivit” în care Dumnezeu intervine cu putere și cu bunătate în istorie, nu numai în favoarea celor aleși, a fiilor lui Israel, ci în favoarea tuturor popoarelor.
Începând de la cei mai simpli și din urmă, Isus va chema mulți alți discipoli pe care îi va întâlni la locul lor de muncă, în momentele cele mai obișnuite ale vieții lor, îi va privi, le va vorbi la inimă, iar ei îl vor urma cu bucurie.
Trimiteți un comentariu