joi, 25 ianuarie 2018

Prima minune - Duminica a IV-a din Timpul de peste an (Anul B)

ÎNDEPĂRTAREA UNUI DUH NECURAT
„Prima minune”
Dt 18,15-20; Ps 94; 1Cor 7,32-35; Mc 1,21-28

Isus învăța cu autoritate,
iar lumea a înțeles 
că el avea o legătură specială cu Dumnezeu.
Şi în timp ce prezența lui
pune în încurcătură puterile răului,
discipolii şi lumea erau tot mai uimiți
de învățătura sa nouă 
şi de minunile pe care el le făcea. 


Contextul: o zi de sâmbătă la Cafarnaum
Evanghelia după Marcu relatează o zi de-a lui Isus la Cafarnaum. Era o zi de sâmbătă. Totul a început cu prezența lui Isus în sinagogă și cu uimirea celor prezenți, care îi ascultau învățăturile şi observau faptul că avea o autoritate asemănătoare cu cea a profeților. Isus a făcut prima sa minune – îndepărtarea unui duh necurat -, iar cei din sinagogă au înțeles că noul învățător avea puteri dumnezeiești. Primii discipoli abia chemați zilele trecute – Simon şi Andrei, Iacob şi Ioan – şi toți cei de față au fost cuprinși de teamă şi se mirau de învățătura lui nouă, dată cu autoritate. Spre seară, Isus va vindeca mulţi bolnavi, iar spre dimineață, pe când era încă pe întuneric, Isus se va retrage în liniște pentru a vorbi în rugăciune cu Tatăl ceresc. Mulțimea va începe să-l căuta tot mai mult pe Isus, însă el va pleca din Cafarnaum în satele vecine, pentru a vesti evanghelia lui Dumnezeu. 
Isus este Sfântul lui Dumnezeu. El învăță cu autoritate şi vindecă un om cu duh necurat.

La izvoarele credinței
Textele liturgice scot în evidență rolul profeților şi învățătura nouă a lui Isus.
  • În prima lectură, autorul sacru îl prezintă pe Moise care, după ce a avertizat poporul cu privire la practicarea ghicitului şi a magiei, vorbește despre rolul profeților, spunând: „Domnul mi-a spus: «...Voi ridica pentru ei din mijlocul fraților lor un profet ca tine. Voi pune cuvintele mele în gura lui şi el le va spune tot ceea ce eu le poruncesc”.
  • În a doua lectură, Paul vorbește despre contextul în care se găsesc celibii şi căsătoriții, analizează situația acestora şi conclude: „Aceasta o spun pentru avantajul vostru, nu ca să vă întind o cursă, ci pentru ceea ce este vrednic de cinste şi conduce la Domnul fără abatere”.
  • Evanghelia menționează învățătura lui Isus în sinagoga din Cafarnaum, povestește vindecarea unui om cu duh necurat şi conclude: „Atunci toți au fost cuprinși de teamă încât discutau între ei, zicând: «Ce-i asta? O învățătură nouă dată cu autoritate! El poruncește până şi duhurilor necurate şi ele i se supun»”.

Perspectiva: „în zi de sâmbătă, în sinagogă”, „i-a poruncit cu asprime”, „o învățătură nouă”

1. „Au venit la Cafarnaum. Şi îndată, în zi de sâmbătă, Isus a intrat în sinagogă şi-i învăța. Şi erau uimiți de învățătura lui”
Însoțit de primii săi patru discipoli, chemați cu câteva zile mai înainte, Isus a părăsit țărmul lacului Genezaret şi a venit la Cafarnaum, localitatea în care locuiau frații Simon şi Andrei. Era o zi de sâmbătă. Ca un adevărat evreu credincios, Isus a intrat în sinagogă şi a participat la slujbă. Şi în timp ce vorbea despre împărăția lui Dumnezeu, cei prezenți erau tot mai uimiți de felul său nou de a învăța: învățătorul din Nazaret învăța cu autoritate.

În predicile și comentariile de sâmbătă, învățătorii Legii foloseau interpretările erudite ale maeştrilor lor. Ei comentau textele, iar învățăturile lor se sprijineau pe autoritatea altora. Însă în cazul lui Isus – noul învățător din Nazaret –, felul de a învăța era cu totul altul. Isus nu se limita doar la explicarea Legii, nici nu se oprea doar la transmiterea tradiției, ci vorbea la persoana întâi, iar lumea a observat imediat acest detaliu și a rămas uimită: Isus învăța asemenea profeților din vechime, iar mesajele lui veneau direct de la Dumnezeu. 

2. „Isus i-a poruncit cu asprime, spunându-i: «Taci şi ieși din el!» Iar duhul necurat, scuturându-l şi strigând cu glas puternic, a ieșit din el” 
Evanghelistul Marcu povestește prima minune săvârşită de Isus la Cafarnaum. Un om cu duh necurat i-a strigat cu obrăznicie lui Isus: „Ce ai cu noi, Isus din Nazaret? Ai venit să ne distrugi? Ştiu cine ești: Sfântul lui Dumnezeu”. Duhul necurat știa destul de bine că nu avea absolut nimic în comun cu Isus, şi totuși se simțea ameninţat de prezența lui. Cunoscând adevărata identitate a lui Isus, duhul necurat îl învinuia pe Isus că a venit pentru a-i slăbi puterea.

Isus i-a impus duhului necurat să tacă şi să nu-i destăinuie misterul mesianic. De fapt, puterii întunericului nu-i era nicidecum permis să-i destăinuie misterul, deoarece se afla într-o luptă continuă cu Dumnezeu. Subliniază evanghelia că Isus i-a poruncit cu asprime duhului necurat, cerându-i să iasă din om şi să plece. Momentul era cu adevărat dramatic. Nu exista o cale de scăpare pentru acel duh necurat şi nici nu putea să facă altceva decât să asculte. Manifestându-se violent în fața acțiunii puternice a cuvântului lui Isus, duhul necurat a strigat puternic şi ieșit din om. În acea dimineață, forța malefică eral învinsă.

3. Discutau între ei, zicând: «Ce-i asta? O învățătură nouă dată cu autoritate!»”
În fața exorcismului făcut de Isus, toți erau cuprinși de teamă şi de mirare. Isus avea o învățătură nouă, și până şi diavolii ascultau de el. Ce însemna aceasta? Cine era cu adevărat Isus? Împărăția lui Dumnezeu, pe care Isus o vestea, oare se împlinea chiar sub ochii lor? Cu aceste întrebări și cu faima minunilor săvârșite, faima lui Isus începea să se răspândească tot mai mult în Galileea şi în împrejurimi, în acele ținuturi locuite aproape în întregime de păgâni.

Primii discipoli îşi vor da seama de învățătura nouă a lui Isus, învățătură transmisă în acea zi de sâmbătă, la Cafarnaum. Împreună cu cei prezenți în sinagoga din Cafarnaum, ei vor înțelege că Isus avea o legătură specială cu Dumnezeu. În următorii trei ani petrecuți la școala Învățătorului lor, discipolii vor înțelege tot mai mult că Isus învăța din experiența sa cu Dumnezeu şi că faptele lui erau în strânsă legătură cu viaţa zilnică a oamenilor. 

Pentru ca viața să fie trăită
„Doamne Dumnezeul nostru,
dă-ne, te rugăm, harul,
să te adorăm cu suflet neîmpărțit
şi să-i iubim pe toți oamenii cu iubirea ta”.

Gândurile mele
Isus nu se limita doar la explicarea Legii, nici la transmiterea tradiției, ci vorbea la persoana întâi, iar lumea a observat imediat acest detaliu. Și era uimită de faptul că Isus învață asemenea profeților, mesajele lui venind direct de la Dumnezeu. 
Duhul necurat știa destul de bine că nu avea absolut nimic în comun cu Isus, şi totuși se simțea amenințat de prezența lui, deoarece îi cunoștea adevărata identitate.
Trimiteți un comentariu