sâmbătă, 25 iulie 2015

A luat pâinile - Duminica a XVII-a din Timpul de peste An (Anul B)

MESIA
“A luat pâinile”
2Rg 4,42-44; Ps 144; Ef 4,1-6; In 6,1-15

E un adevărat exod.
O mulțime mare, care a văzut deja
semnele făcute cu bolnavii,
îl caută încă pe Isus.
Și va fi părtașă
la unul dintre cele mai semnificative semne:
înmulțirea păinilor.
Va exista pâine din belșug, pentru toți,
și vor strânge și douăsprezece coșuri,
iar lumea va înțelege că Isus este Mesia.



Contextul: înmulțirea pâinilor
Nu mai este mult până la sărbătoarea Paștelui. O mulțime mare, din satele și cetățile din Galileea, aflându-se pe Drumul Mării în drum spre Ierusalim, dorește să-l întâlnească pe Isus, renumitul învățător din Nazaret. În multe sate și în împrejurimile cetății Betsaida, a auzit învățăturile lui Isus și a văzut semnele pe care le făcea cu bolnavii, adică minunile. Acum, lumea îl caută și pe celălalt mal al Mării Galileii, în locul în care s-a retras cu discipolii săi, pe munte. Isus privește în jur și vede lumea venind spre el. Soarele este aproape la asfințit, unde să găsească mâncare pentru toți? Această întrebare este pentru Filip, deoarece el cunoaște această zonă. Situația, însă, îl depășește cu totul pe discipol. Atunci intervine Isus. El ia puținul adus chiar de un băiat - cinci pâini de orz și doi pești uscați - mulțumește și le dă celor așezați. Și împlinește o mare minune. Acum este pâine pentru toți. Și mai rămâne încă.
Isus este Mesia. El binecuvântează cele cinci pâini de orz și cei doi pești și satură mulțimea.

La izvoarele Cuvântului
Textele liturgice scot în evidență tema: Isus este Mesia.
  • În prima lectură, profetul Elizeu satură o sută de persoane cu douăzeci de pâine de orz: ”Aşa spune Domnul: «Vor mânca şi va mai rămâne»”.
  • În a doua lectură, Paul - subliniind comuniunea cu Isus, comuniune care se alimentează din unica pâine euharistică - îndeamnă: ”Este un singur trup şi un singur Duh, după cum aţi şi fost chemaţi la o singură speranţă, aceea a chemării voastre. Este un singur Domn, o singură credinţă, un singur Botez, un singur Dumnezeu şi Tată al tuturor, care este peste toate, prin toţi şi în toţi”.
  • Evanghelia prezintă contextul în care se găsește Isus și mulțimea, relatează minunea înmulțirii pâinilor și a peștilor și remarcă reacția celor prezenți: ”Văzând semnul pe care îl făcuse, oamenii spuneau: «Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!»”.

Perspectiva: “o mulţime mare”, “a luat pâinile”, “acesta este profetul”

1. “Isus a trecut pe malul celălalt al Mării Galileii sau a Tiberiadei. Îl urma o mulţime mare pentru că văzuse semnele pe care le făcuse cu bolnavii”
A trecut deja mai mult de un an de când Isus a început activitatea sa publică, iar acum se apropie, pentru a doua oară, marea sărbătoare a Paștelui. Părăsind împrejurimile cetății Betsaida, Isus trece pe celălalt mal al Mării Galileii împreună cu discipolii săi, iar apoi urcă pe munte.

Cei care au văzut semenele făcute de Isus cu bolnavii, adică minunile împlinite în Galileea, îl caută pe Isus. Și sunt cu adevărat mulți. Un exod. De ce oare îl caută cu atâta insistență? Învățătorul dorește să fie împreună cu discipoli săi. Probabil vrea să-i învețe pe discipoli sau se se roage împreună cu ei sau să vorbească cu Dumnezeu, Tatăl său. De ce oare lumea îl caută cu atâta insistență? Ce dorește de la el?

2. “Isus a luat pâinile şi, mulţumind, le-a dat celor aşezaţi; la fel şi din peştişori, cât a voit fiecare”
Isus își ridică ochii și vede mulțimile care vin după el. Știe că vin de departe și că sunt de mai multe zile în călătorie, în drum spre Ierusalim, cu ocazia sărbătorii Paștelui. Se gândește la ei. Îl privește pe Filip - discipolul care provine din aceste părți - și îl întreabă unde ar putea să cumpere pâine pentru a da de mâncare mulțimilor. Mai sunt în pungă numai două sute de dinari, remarcă Filip. Și este puțin, într-adevăr. Insuficient. Nu ajunge nici pentru o bucățică de pâine la fiecare. Andrei, fratele lui Simon Petru, intervine și își exprimă părerea. Este un băiat care are cinci pâini de orz și doi pești uscați, însă cu atât de puțin, omenește vorbind, nu se poate face nimic pentru a potoli foamea unei mulțimi de oameni.

Atunci, Isus ia inițiativa. Le spune discipolilor să ceară mulțimilor să se așeze pe iarbă, iar apoi ia cele cinci pâini de orz. Respectând tradiția veche a poporului său, el îi mulțumește lui Dumnezeu mai întâi și apoi, frângând pâinile, le dă celor așezați pe iarbă împreună cu peștii. Cu toți mânâncă pe săturate. Pâinea binecuvântată ajunge la toți și a mai și rămâne. La sfârșit, Isus le cere discipolilor să adune bucățile rămase.

3. ”Văzând semnul pe care îl făcuse, oamenii spuneau: «Cu adevărat, acesta este profetul care vine în lume!»”
Prețioasa pâine binecuvântată de Isus, în strânsă legătură cu renumita ”pâine din cer” primită cândva în pustiu, nu trebuie să fie niciodată disprețuită. De aceea, după minunea înmulțirii pâinilor, discipolii au umplut douăsprezece coșuri cu bucăți care au rămas de la miile de oameni care au mâncat. Cu siguranță, vor mai avea nevoie de această pâine, dăruită de profetul mult așteptat, oferită de Mesia cel promis.

Evanghelistul Ioan povestește ceea ce el și ceilalți discipoli au trăit în acele zile. A trecut marea împreună cu Învățătorul său și cu ceilalți discipoli. A urcat pe munte. A mâncat împreună cu mii de oameni pâinea binecuvântată și frântă de însuși Isus. A fost ceva minunat. Toți l-au recunoscut în persoana lui Isus pe profetul mult așteptat și pe Mesia cel promis, cel care poate să ofere ”păinea din cer”, pâine care satură, pâine care rămâne din belșug.

Pentru ca viața să fie trăită
(Rugăciunea zilei)
“Dumnezeule,
ocrotitorul celor ce nădăjduiesc în tine,
fără tine nimic nu e deplin, nimic nu e sfânt;
sporeşte-ţi îndurarea faţă de noi,
pentru ca, prin puterea şi sub călăuzirea ta,
astfel să ne folosim de bunurile trecătoare
încât să ne bucurăm încă de pe acum de cele veşnice”.

Gândurile mele
Pâinea nu este de disprețuit, nicioadată.
Douăsprezece coșuri cu bucăți de pâine rămase de la cei care au mâncat! Desigur, mai e încă atât de mulă nevoie de această pâine, dăruită de profetul mult așteptat, oferită de Mesia cel promis.
Isus este adevărata ”pâine coborâtă din cer”, pâinea care dă viață, pâinea pentru toți.
Trimiteți un comentariu