joi, 22 decembrie 2016

Ajunul Crăciunului - Nașterea lui Isus (25 decembrie)

SEARA DE CRĂCIUN
„Nașterea lui Isus”
Is 62,1-15; Ps 88; Fap 13,16-17.22-25; Mt 1,1-25

Istoria poporului lui Israel
rezumată în genealogia din evanghelia după Matei
ajunge la plinătatea ei
odată cu sosirea timpului mesianic.
Iosif, om drept,
este ultima verigă din această istorie.
Ajutat de îngerul Domnului,
el înțelege profeția despre Emanuel,
își recunoaște apartenența la casa lui David
și întrezărește misterul
pe care Dumnezeu îl are pentru el.
De acum înainte,
istoria va avea o cale cu totul nouă.

Contextul: nașterea lui Isus
Evanghelistul Matei așază la începutul evangheliei sale o introducere în care prezintă arborele genealogic al lui Isus. El își propune să arate chiar de la început că Isus împlinește toate profețiile și toate așteptările lui Israel și ale oricărei persoane. Printre înaintașii lui Isus se găsesc patriarhul Abraham și regele David, dar și Booz, moabita Rut, păcătoasa Tamar și dreptul Iosia. Genealogia cuprinde o serie lungă de persoane de poziții sociale diferite, o listă variată care, într-un anumit sens, nu exclude pe nimeni. Evanghelia continuă apoi cu relatarea în care Dumnezeu alege pe Maria și pe Iosif pentru a asigura o familie lui Isus, care a fost zămislit prin puterea Duhului Sfânt. Se împlinea astfel profeția despre „Emanuel”, „Dumnezeu cu noi”.
Isus este Cristos. El face parte din poporul lui Israel.

La izvoarele credinței
Textele liturgice scot în evidență planul de mântuire al lui Dumnezeu.
  • În prima lectură, autorul sacru se adresează iudeilor întorși din exil și le prevestește renașterea spirituală a Ierusalimului: „De dragul Sionului nu voi tăcea şi de dragul Ierusalimului nu voi sta liniștit până când nu va răsări dreptatea lui ca aurora şi mântuirea lui nu va arde ca o flacără”.
  • Lectura a doua relatează discursul lui Paul în sinagoga din Antiohia Pisidiei, în care prezintă împlinirea în Isus Cristos a promisiunilor lui Dumnezeu: „Din descendența lui David, Dumnezeu a ridicat pentru Israel, după promisiunea sa, un mântuitor, Isus”. 
  • Evanghelia după Matei prezintă genealogia lui Isus și relatează mesajul pe care îngerul îl transmite lui Iosif în vis: „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta, căci ceea ce s-a zămislit în ea este de la Duhul Sfânt. Ea va naște un fiu şi-i vei pune numele Isus, căci el va mântui pe poporul său de păcatele sale”.

Perspectiva: „Iosif”, „fiul lui David”, „cum i-a poruncit îngerul Domnului”

1. „Iacob i-a dat naștere lui Iosif, soțul Mariei, din care s-a născut Isus, cel care se numește Cristos”
Evanghelia după Matei sintetizează istoria tuturor generațiilor lui Israel în trei serii de câte paisprezece generații fiecare. Este o istorie bogată, în care poporul născut din credința patriarhului Abraham crește până la regele David, descrește apoi până la deportarea în Babilon, pentru a-și regăsi în cele din urmă punctul culminant în împlinirea timpului mesianic. Aceasta este calea lungă a unui popor credincios și fidel, și totodată necredincios și infidel, dar însoțit și susținut întotdeauna de iubirea și de fidelitatea lui Dumnezeu.

În istoria lui Israel se găsește și istoria lui Iosif, soțul Mariei. Iosif, ultima verigă din arborele genealogic al lui David, nu dă naștere lui Isus, cel numit Cristos, ci este chemat să primească darul, atât de mult așteptat, pe care Dumnezeu - izvorul vieții - îl oferă prin Maria. Iosif se găsește în planul lui Dumnezeu și are o misiune cu totul specială.

Iosif era om drept. El se afla în fața misterului lui Dumnezeu, a celui mai mare mister - venirea lui Mesia. Ce ar fi putut să facă? Știa că pruncul nu este al său și încearcă să se retragă în liniște. Din respect, se hotărî să o lase pe Maria în ascuns, să se sustragă misterului divin și să-și continue viața de mai înainte.

2. „Iosif, fiul lui David, nu te teme să o iei pe Maria, soția ta”
Pe când Iosif era cuprins de gânduri și socotea să se îndepărteze de misterul divin, Dumnezeu i-a trimis în vis un înger pentru ca să-i destăinuie planul său. În somn, loc pe care nu-l mai putea controla, Iosif înțelege așteptările înaintașilor săi și vede că el este moștenitorul promisiunilor făcute de Dumnezeu. Luminat de harul divin, el înțelege în sfârșit care este planul lui Dumnezeu.

Cuvintele îngerului au trezit în inima lui Iosif credința în Dumnezeu, i-au îndepărtat teama și au întărit în el disponibilitatea de a primi marele mister care se împlinea în sânul Mariei, soția sa. Notează evanghelia: Maria va naște un fiu, va împlini profeția despre Emanuel, iar Iosif îi va pune numele „Isus”, ceea ce înseamnă „Dumnezeu mântuiește”.

3. „Trezindu-se din somn, Iosif a făcut după cum i-a poruncit îngerul Domnului”
Iosif știa de la înger că pruncul din sânul Mariei vine de la Dumnezeu și înțelege acum că, luând-o la el pe mamă, îl va lua și pe Cristos, Mesia cel așteptat. El întrezărește cuvintele profeției din vechime, vede planul lui Dumnezeu și face ce i-a poruncit îngerul Domnului. Se trezește, o ia pe Maria, soția sa, și acceptă marele mister pe care Dumnezeu îl are pentru el și pentru omenire.

Evanghelia mărturisește că istoria poporului lui Israel, care este și istoria lui Iosif și a Mariei, este un imn dedicat vieții, un imn care ajunge la timpul mesianic și care se împlinește în zorii unei noi epoci. Plinătatea prevestită încă de la început, promisă de Dumnezeu lui Abraham și seminției lui David, nădăjduită din generație în generație, a ajuns punctul său culminant în persoana lui Isus din Nazaret, în casa lui Iosif și a Mariei. Calea a fost lungă, însă și-a ajuns împlinirea. Iată, apare o nouă generație care va avea o cale cu totul nouă, în care numele lui Dumnezeu va fi invocat de orice om.

Pentru ca viața să fie trăită
(Rugăciunea zilei)
„Dumnezeul atotputernic, care ai binevoit să încredințezi
ocrotirii fidele a sfântului Iosif începutul misterelor mântuirii,
dă-i Bisericii tale harul, ca prin mijlocirea lui,
să le păstreze cu credință
și să lucreze cu râvnă pentru împlinirea lor”.

Gândurile mele
Iosif era om drept. După dezvăluirile făcute în somn de îngerul Domnului, el înțelege așteptările înaintașilor săi, vede că el este moștenitorul promisiunilor și înțelege care este planul lui Dumnezeu pentru omenire.
Evanghelia mărturisește că istoria poporului lui Israel, care este și istoria lui Iosif și a Mariei, este un imn dedicat vieții: un imn care ajunge la timpul mesianic și care se împlinește în zorii unei noi epoci.

Trimiteți un comentariu